Tensione di alimentazione: AC 220V 50Hz |
Efficienza di l'analisi: <25min |
Precisione: a deviazione relativa hè in ± 15% |
Dimensioni: 235X190X120mm |
Cundizioni di conservazione: conservazione à temperatura ambiente |
Umidità relativa: 45% ~ 75% |
Putenza: <100VA |
Coefficiente di variazione (CV) di 1,5% |
Interfaccia di dati: 1 interfaccia di dati |
Pesu: 1,5 kg |
Ambiente di travagliu: temperatura:-10°C~40°C |
Pressione atmosferica: 86.0kPa ~ 106.0kPa |
Analizzatore di quantificazione immunologica | |
Analizzatore di quantificazione immunologicaOru colloidale / rilevazione di fluorescenza 2 in 1 | |
Numeru di catalogu | EC-01 |
Riassuntu | Stu strumentu hè capace di leghje è analizà sia e carte di test d'oru colloidale sia e carte di test fluorescenti. |
Principiu | L'analizzatore leghje prima l'infurmazioni in u codice bidimensionale nantu à a carta di test, identifica a carta cum'è oru colloidale, attiva a luce eccitata da l'oru colloidale (525 nm) è irradia l'area di rilevazione (linea T) è l'area di cuntrollu di qualità (linea C) attraversu u percorsu luminosu integratu. |
Campu d'applicazione | Stu pruduttu utilizza a tecnulugia di immunodosaggio cromatograficu è hè cumpatibile per l'usu cù carte di test d'oru fluorescenti è colloidali. |
Applicazioni | Oru colloidale / fluorescenza |
Tempu di lettura | 10 ~ 15 minuti |
Istruzzioni per l'usu | Questu analizzatore utilizza un display touchscreen capacitivu per u funziunamentu, chì permette à l'utilizatori di navigà trà l'opzioni di u menu aduprendu i buttoni visualizati nantu à u screnu.
|
Tensione di alimentazione: AC 220V 50Hz | Putenza: <100VA |
Efficienza di l'analisi: <25min | Coefficiente di variazione (CV) di 1,5% |
Precisione: a deviazione relativa hè in ± 15% | Interfaccia di dati: 1 interfaccia di dati |
Dimensioni: 235X190X120mm | Pesu: 1,5 kg |
Cundizioni di conservazione: conservazione à temperatura ambiente | Ambiente di travagliu: temperatura: -10°C~40°C |
Umidità relativa: 45% ~ 75% | Pressione atmosferica: 86.0kPa ~ 106.0kPa |
U modu u più efficace per prevene l'infezzione hè di prevene l'esposizione à i misgi infettati da FeLV. I testi per identificà i misgi infettati sò u pilastru di a prevenzione di a trasmissione di FeLV. A vaccinazione contr'à FeLV ùn deve esse cunsiderata un sustitutu per i testi per i misgi.
I virologi classificanu u virus di l'immunodeficienza felina (FIV) cum'è un lentivirus (o "virus lentu"). U FIV hè in a listessa famiglia di retrovirus cum'è u virus di a leucemia felina (FeLV), ma i virus differiscenu in parechji modi, cumprese a so forma. U FIV hè allungatu, mentre chì u FeLV hè più circulare. I dui virus sò ancu abbastanza diffirenti geneticamente, è e proteine chì i cumponenu sò dissimili in dimensione è cumpusizione. I modi specifichi in cui causanu malatie sò ancu diffirenti.
I misgi infettati da FIV si trovanu in u mondu sanu, ma a prevalenza di l'infezzione varia assai. In i Stati Uniti, circa da 1,5 à 3 per centu di i misgi sani sò infettati da FIV. I tassi aumentanu significativamente - 15 per centu o più - in i misgi chì sò malati o à altu risicu d'infezzione. Siccomu u morsu hè u mezzu più efficiente di trasmissione virale, i misgi masci aggressivi chì vaganu liberi sò i più frequentemente infettati, mentre chì i misgi allughjati esclusivamente in casa anu assai menu probabilità di esse infettati.
U modu principale di trasmissione di FIV hè e ferite prufonde da morsu, mentre chì FeLV si sparghje facilmente per cuntattu casuale cum'è a toelettatura è e ciotole d'acqua spartute.
L'esperti ùn sò micca d'accordu nantu à a pussibilità chì u FIV si sparghji per cuntattu casuale. U virus hè ancu trasmessu per via di e superfici mucose cum'è quelle in bocca, rettu è vagina.
À l'iniziu di l'infezzione, u virus hè purtatu à i linfonodi vicini, induve si riproduce in i globuli bianchi cunnisciuti cum'è linfociti T. U virus si sparghje dopu à altri linfonodi in tuttu u corpu, risultendu in un ingrandimentu generalizatu ma di solitu tempuraneu di i linfonodi, spessu accumpagnatu da frebba. Questa fase di l'infezzione pò passà inosservata, à menu chì i linfonodi ùn sianu assai ingranditi.
A salute di un gattu infettatu pò deteriorassi progressivamente o esse carattarizata da malatie recurrenti intervallate da periodi di relativa salute. Calchì volta ùn cumpariscenu micca per anni dopu l'infezione, i segni di immunodeficienza ponu cumparisce in ogni locu di u corpu. I segni sò i seguenti:
√Si osservanu spessu un pelu in cattivu statu è una frebba persistente cù una perdita d'appetitu.
√Spessu sò prisenti l'inflammazione di e gengive (gengivite) è di a bocca (stomatite) è l'infezioni croniche o recurrenti di a pelle, di a vescica urinaria è di e vie respiratorie superiori.
√A diarrea persistente pò ancu esse un prublema, cum'è una varietà di cundizioni oculari.
√A perdita di pesu lenta ma progressiva hè cumuna, seguita da un deperimentu severu à a fine di u prucessu di a malatia.
√Diversi tipi di cancru è malatie di u sangue sò assai più cumuni in i misgi infettati da FIV, ancu.
√In e gatte femine micca sterilizzate, sò stati nutati aborti di gattini o altri fallimenti riproduttivi.
√Certi misgi infettati sperimentanu crisi epilettiche, cambiamenti di cumpurtamentu è altri disordini neurologichi.
A diagnosi hè basata annantu à a storia, i segni clinichi è u risultatu di un test di anticorpi FIV. A rilevazione di l'anticorpi FIV hè u test diagnosticu di scelta, perchè i livelli di virus in u sangue di un gattu infettatu sò spessu cusì bassi da esse indetectabili per mezi cunvinziunali. I testi FIV attualmente dispunibili (ELISA, test Western blot è altri testi immunocromatografichi) rilevanu anticorpi diretti contr'à u virus. A maiò parte di i gatti sviluppanu anticorpi contr'à FIV in 60 ghjorni dopu l'infezione. Tuttavia, u tempu necessariu per a sieroconversione hè estremamente variabile è pò esse considerablemente più longu di 60 ghjorni in certi casi. Un test di anticorpi FIV pusitivu indica chì un gattu hè infettatu da FIV (probabilmente per a so vita, l'infezioni stabilite sò raramente eliminate) è hè capace di trasmette u virus à altri gatti suscettibili. Ci vole à nutà chì ponu passà da ottu à dodici settimane (è à volte di più) dopu l'infezione prima chì appariscenu livelli di anticorpi rilevabili.
Certi circadori avvertenu chì a patogenesi di a malatia, cum'è l'infezioni regressive è a mancanza di l'antigenu p27 circulante in certi misgi cù infezzione FeLV, pò cumplicà una diagnosi precisa. Inoltre, l'usu di vaccini FIV pò ancu cumplicà i testi precisi à u puntu di cura perchè a distinzione trà l'anticorpi indotti da l'infezzione è quelli indotti da u vaccinu hè difficiule.
L'unicu modu sicuru per prutege i misgi hè di impedisce a so esposizione à u virus. I morsi di misgi sò u modu principale di trasmissione di l'infezzione, dunque tene i misgi in casa - è luntanu da i misgi potenzialmente infettati chì puderanu mordeli - riduce notevolmente a so probabilità di cuntrae l'infezzione da FIV. Per a sicurezza di i misgi residenti, solu i misgi senza infezioni devenu esse aduttati in una casa cù misgi micca infettati.
I vaccini per aiutà à prutege contr'à l'infezzione FIV sò avà dispunibili. Tuttavia, micca tutti i misgi vaccinati saranu prutetti da u vaccinu, dunque a prevenzione di l'esposizione resterà impurtante, ancu per l'animali domestici vaccinati. Inoltre, a vaccinazione pò avè un impattu nantu à i futuri risultati di i testi FIV. Hè impurtante chì discutete i vantaghji è i svantaghji di a vaccinazione cù u vostru veterinariu per aiutà à decide se i vaccini FIV devenu esse amministrati à u vostru misgiu.